La 30 aprilie curent, în Unitatea teritorial-administrativă Găgăuzia (UTAG) vor avea loc două scrutine electorale:

• pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Unității administrativ-teritoriale Găgăuzia
• pentru două mandate de aleși locali în Adunarea Populară (circumscripțiile Cioc-Maidan și Vulcănești).

Alegerile Guvernatorului UTAG au loc în contextul în care la mijlocul lunii iunie 2023, expiră cel de-al doilea mandat al guvernatoarei Irina Vlah.

Vedeți și articolul în:

• limba rusă: Выборы Башкана в Гагаузии: кандидаты, законодательство и геополитический фактор
• limba engleză: [EDITORIAL] Bascan elections in Gagauzia: legislation, candidates and geopolitic
• în limba turcă: [EDİTÖRDEN] Gagauz Yeri’ndeki Bascan seçimleri: mevzuat, adaylar ve jeopolitik

În aceași ordine de idei, alegerile locale regionale pentru mandatul de ales local în cadrul Adunării Populare a UTAG au loc în contextul în care la începutul anului 2022, cele două persoane alese pentru această funcție în anul 2021, au decedat.

Este vorba de Dmitri Topal, alesul local în Adunarea Populară pe circumscripția Vulcănești, și Fiodor Ianioglo, alesul local pe circumscripția Cioc-Maidan.

Ce reprezintă funcția de Guvernator (Bașcan) al Unității teritorial-administrativă Găgăuzia (UTAG)

Potrivit articolului 14 al Legii 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Guvernatorul (Başcanul) este persoana oficială supremă a Găgăuziei. Lui i se subordonează toate autorităţile administraţiei publice ale Găgăuziei.

Acelaș articol mai prevede următoarele:

• alin. (2) Guvernatorul Găgăuziei este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani, pe bază alternativă.
• alin. (3) Guvernatorul Găgăuziei trebuie să fie cetăţean al Republicii Moldova care a împlinit vîrsta de 35 de ani şi posedă limba găgăuză.
• alin. (4) Guvernatorul Găgăuziei este confirmat în funcţia de membru al Guvernului Republicii Moldova printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova.
• alin. (5) Aceeaşi persoană este reeligibilă în funcţia de Guvernator al Găgăuziei pentru două mandate consecutiv.
• alin. (6) Guvernatorul Găgăuziei exercită conducerea activităţii autorităţilor administraţiei publice şi poartă răspundere pentru exercitarea atribuţiilor cu care este învestit prin lege.
• alin. (7) Guvernatorul Găgăuziei emite, în condiţiile prezentei legi, hotărîri şi dispoziţii care sînt executorii pe tot teritoriul Găgăuziei şi intră în vigoare la data publicării.
• alin. (8) Guvernatorul Găgăuziei informează anual Adunarea Populară despre activitatea autorităţilor administraţiei publice din Găgăuzia.

Totodată, aceste prevederi se regăsesc și în articolele 58 – 71 din Regulamentul Găgăuziei, denumită în autonomie ca Ulojenia Găgăuziei.

• Articolul 60 – Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei reprezintă autonomia pe teritoriul Republicii Moldova și în relațiile internaționale.

Alegerea Guvernatorului (Bașcan) UTAG în legislația electorală națională și regională

Subiectul alegerii Guvernatorului (Bașcan) UTAG este reglementat în aliniatele 2 – 5 al articolului 14 din Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), reflectate mai sus.

Totodată, procesul este reflectat în articolul 61 al Regulamentului Găgăuziei, denumită în autonomie ca Ulojenia Găgăuziei (în rusă Уложение Гагаузии):

• Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei este ales pentru un mandat de patru ani, pe bază de vot universal, egal și direct, prin vot secret și liber, pe bază alternativă.
• Alegerile pentru Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei sunt considerate nule dacă la primul tur de scrutin au participat mai puțin de jumătate dintre alegători și la al doilea tur de scrutin mai puțin de o treime dintre alegători. Este considerat ales un candidat care primește mai mult de jumătate din voturile alegătorilor care au participat la vot.
• Rezultatele alegerilor pentru Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei sunt recunoscute ca valabile de „Tribunalul Găgăuziei” (în realitate, alegerile sunt validate de către Instanțele națională și termenul de „tribunal al Găgăuziei” este unul neconstituțional și nu este aplicat în practică)

Cu alte cuvinte, întru validarea mandatului de Guvernator (Bașcan) al UTAG este necesară participarea la vot a 1/2 din alegători sau 50%+1 vot. Cifra de 1/2 reprezintă cca 65 de mii de alegători.

Luând în considerație faptul că UTAG, la fel ca în alte unități teritorial-administrative ale Republicii Moldova, este afectată grav de migrație, există riscul MAJOR ca rate de participare a cetățenilor la alegerile bașcanului din 30 aprilie 2023 să nu treacă pragul de 50%+1 vot.

Pentru a nu permite acest blocaj, aleșii locali din cadrul Adunării Populare a UTAG au inițiat și votat la 25 ianuarie 2023 modificarea articolului 60 al Regulamentului (Ulojeniei) Găgăuziei.

Potrivit proiectului, aleșii locali din Adunarea Populară de la Comrat au votat modificarea Ulojeniei de reducere a censului de participare la urna de vot de la 1/2 la 1/3.

Ulterior, proiectul de modificare nu a fost semnat (a fost respins) de către Guvernatoarea (Bașcanul) Irina Vlah, chiar de aleșii AP UTAG au solicitat repetat acest lucru.

Urmare, alegerile Guvernatorului (Bașcanului) Găgăguziei vor fi declarate valide doar în contextul în care rata de participare a cetățenilor la vot v-a depăși 50%+1 vot sau cca 65 mii de alegători.

Start campaniei pre-electorale în Găgăuzia

Pentru buna organizare a alegerilor repetate pentru funcția de ales local în cadrul Adunării Populare de la Comrat cât și a Guvernatorului (bașcanului) Găgăuziei, la 14 februarie 2023, CEC UTAG a aprobat următorul calendar al activităţilor electorale:

• 1 – 25 martie 2023, cu excepția zilei de 8 martie 2023 – recepționarea documentele pentru înregistrarea grupurilor de iniţiativă în susţinerea candidaţilor la funcţia de başcan;
• 1 – 21 martie 2023, cu excepția zilei de 8 martie 2023 – recepționarea documentele pentru susţinerea candidaţilor la funcția de ales local AP UTAG pe circumscripțiile Vulcăneşti şi Cioc-Maidan;
• 1 – 30 martie 2023, cu excepția zilei de 8 martie 2023 – vor fi înregistrați candidaţii pentru Bașcan și ales local AP UTAG.

Potrivit codului electoral al UTAG, pentru a fi înregistrat de Consiliul Electoral Central UTAG, candidatul la funcția de Bașcan trebuie să adune colecteze cel puțin 1 500 și cel mult 2 000 de semnăturii de la cel puțin1/3 din unitățile administrativ-teritoriale ale UTAG (cel puțin 75 de semnături per localitate)

Primii candidați pentru cursa electorală

Începând cu 1 martie 2023, la Consiliului Electoral Centrală a UTAG au fost recepționate primele seturi de documentele pentru înregistrarea grupurilor de iniţiativă în susţinerea candidaţilor la funcţia de başcan.

Astfel, în perioada 1 – 10 martie 2023, intenția de a participa în cursa electorală pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăguziei au fost înregistrată de către primii 7 candidați:

1.03.2023 – Dumitriu CROITOR, Ambasador al R. Moldova la Ankara, ex-Bașcan UTAG în perioada 1999 – 2002, ex-candidat la funcția de Bașcan (1995, 1998, 2015), ex-viceministru de Externe, ex-deputat pe listele Mișcării social-politice „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă (partid condus de D. Diacov, 1998), ex-Ambasador la ONU și OMC. Este născut în orașul Ceadâr Lunga.

1.03.2023 – Grigore UZUN (ex-deputat al Parlamentului R. Moldova și ales local în Adunarea Populară UTAG, membru al PSRM). Despre intenția de a candida a anunțat anterior în cadrul unei emisiuni la postul TV GRT. În cadrul unei emisiuni la postul GRT, ex-președintele Igor Dodon a declarat că Uzun are susținerea PSRM și a aleșilor locali socialiști din cadrul UTAG.

La 9 martie 2023, președintele PSRM, Vlad Batrâncea, a declarat că partidul socialiștilor va susține candidatura lui Uzun și acesta va utiliza sigla PSRM în campania electorală (steluța roșie)

La alegerile prezidențiale din 2016, Grigore Uzun a fost persoană de încredere a lui Igor Dodon și a fost reponsabil de campania prezidențială a socialiștilor în UTAG. 

Totodată, presa națională informează că în ianuarie 2019, Grigori Uzun ar fi fost implicat într-o bătaie pe malul unui lac din Vulcănești, chiar de Bobotează. Atunci, mai mulți consilieri locali i-au cerut să plece din Adunarea Populară a Găgăuziei. În replică, Uzun a declarat că ar fi o „provocare” pusă la cale de către oponenții socialiștilor. Peste o lună, Uzun a fost inclus cu numărul 37 în lista PSRM pentru alegerile parlamentare. 

1.03.2023 – Nicolai DUDOGLO, ex-deputat al Parlamentului R. Moldova pe lista PDM (2013 – 2018), ex-primar al mun. Comrat (2004 – 2014), ex-candidat la funcția de Bașcan (2006, 2010 și 2015) și ales local în cadrul AP UTAG). La 1 martie 2023, a înregistrat grupul de inițiativă la CEC UTAG.

Potrivit portalului Nokta.md, echipa lui Dudoglo a început la sfârșit de februarie să pregătească programul preelectoral al „Dezvoltarii Găgăuziei” și că Nicolai Dudoglo și-a fi justificat decizia de a candida la funcția de Bașcan prin faptul că acest lucru a fost „cerut de locuitori”.

1.03.2023 – Serghei CIMPOIEȘ, co-președinte al Grupului de lucru Parlament – UTAG, ex-candidat la funcția de Bașcan (2019), ales local în cadrul AP UTAG (4 mandate consecutive, ales pe circumscripția Tomai). La 1 martie 2023, a înregistrat grupul de inițiativă la CEC UTAG.

2.03.2023 – Mihail FORMUZAL, ex-Bașcan (2006 – 2015). Originar din Beșghioz, raionul Ceadâr-Lunga. După 7 ani de pauză politică, a revenit din Germania și a inițiat crearea mișcării social-politice Alternativa. La 2 martie 2023, a înregistrat grupul de inițiativă la CEC UTAG.

2.03.2023 – Serghei CERNEV, originar din or. Vulcănești, ex-Președinte al raionului Vulcănești, ex-ales și președinte al AP UTAG, ex-candidat la funcția de Bașcan (2015), jurist, ex-şef al Nodului de cale ferată „Giurgiuleşti”. A declarat de mai multe ori că este contra Irinei Vlah și că are toate informațiile că alegerile bașcanului nu vor fi valide. A confirmat anterior în cadrul unei emisiuni pe portalul Nokta că o să candideze, chiar este este sigur că alegerile nu vor fi validate.

10.03.2023 – Victor PETROV, ales local în cadrul Adunării Populare UTAG la primul mandat. A devenit cunoscut în viața politică din Găgăuzia începând cu mijlocul anului 2020, când a creat organizația obștească „Centrul Comunitar Anticriză”, cunoscut în regiune cu denumirea Народный Антикризисный Штаб. 

Ulterior, Victor Petrov a creat mișcarea social-politică Gagauz Halk Birlii / Народный Союз Гагаузии și este un aprig susținător al lumii ruse. În mass-media din regiune se vehiculează că este proprietarul (neoficial) al portrtalului Gagauznews.md

La 10 martie 2023, s-a lansat în campanie în cadrul unei Conferințe de presă. La eveniment a participat și deputatul BeCS Vasile Bolea, chiar de ieri, 9 martie 2023, Vlad Batrâncea a declarat că PSRM susține candidatul Grigore Uzun și acesta va participa în campanie cu sigla PSRM.

Pentru alegerile repetate pentru funcția de aleși în cadrul Adunării Populare UTAG candidează:

• Circum. Cioc-Maidan – Piotr Gorelco (director GagauzCOOP) și Piotr Ianioglo (fiul ex-deputatului decedat Fiodor Ianioglo, director SRL Maidan-Grup)
• Circum. Vulcănești – Mihail Savastin (susținut de către PSRM, conducător al colectivului artistic YILDIZLAR)

Potențialii candidați care s-ar putea înscrie în cursa electorală

În aceași ordine de idei, analizând informațiile din surse deschise, presupun că lista candidaților care vor dori să se înregistreze la cursa pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăguziei va depăși cifra de 10 persoane.

Potențialii candidați ce urmează a se înscrie în cursa electorală:

Vadim CEBAN, directorul general Moldovagaz. Este originar din Cișmichioi, raionul Vulcănești. Ex-director ANRE și prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv (2015 – 2019). La 1 februarie 2023 a declarat pe canalul său de pe Telegram că NU VA Candida, dar, multe surse susține că nu este o decizie finală. Potrivit unui candidat în cursa pentru Bașcan, „un lucru este cert – bugetul gestionat la Moldovagaz este de cca 10 ori mai mare decât al UTAG”.

Alexandru STOIANOGLO, originar din mun. Comrat. Ex-Procuror General (incertitudine), ex-deputat (2009 – 2014, PDM), vice-speaker și președinte al Comisiei parlamentare Securitate națională, Apărare și Ordine Publică, ex-candidat la funcția de Bașcan (2006 și 2015), ex-Procuror a UTAG (1995 – 2001), ex-Procuror General adjunct (2001 – 2007)

Oleg GARIZAN, Primar al satului Copceac (al 5-lea mandat de primar cu rezultatul de 74.18% în cadrul alegerilor locale generale din 2019), r. Ceadâr Lunga, ex-candidat la funcția de Bașcan (2015), ex-deputat pe listele PCRM (3 legislaturi, 2019 – 2014)

La alegerile pentru funcția de bașcan din 2015 declara că opteză pentru includerea raionului Taraclia în UTA Găgăuzia și apropierea de Uniunea Vamală, Federaţia Rusă şi Turcia.

Cel mai tânăr primar din UTAG (26 ani, 1999), vicepreședintele CALM, Președintele Asociației primarilor din UTA Găgăuzia, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (Comisia Administrație Publică, Dezvoltare Regională, mediu și schimbări climatice, 2009 – 2014),  profesor de istorie, unul dintre fondatorii organizației internaționale „Congresul popoarelor turcice”.

La începutul anului 2014, în calitate de deputat, a susținut activ organizarea așa numitelor „Referendumuri” în UTAG (ILEGALE, în urma acestuia, 98.9% dintre locuitorii UTAG ar fi declarat că susțin independența regiunii, în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea, iar 98.47% dintre ei își doresc ca Republica Moldova să adere la Uninea Vamală, în timp ce infimul procent rămas se pronunța pentru aderarea la UE).

Gheorghi LEICIU – vicepreședinte AP UTAG, ales AP la al 3-lea mandat, promotor activ al așa numitului „Tribunal al Ulojeniei / Găgăuziei” și cotei de reprezentare a găgăuzilor în Parlament (minim 5 deputați), ex-Procuror UTAG (2001 – 2012), avocat la casa de avocatură „Gheorghi Leiciu”

Mihail VLAH – activist civic cu viziunei pro-est, președinte al Cosiliului de Observație al GRT. Anterior a fost acuzat de mass-media din Bulgaria (bivol.bg) că ar fi mituit electoratul din UTAG cu câte 15 euro per vot la alegerile anticipate din Parlamentul Bulgar (septembrie 2022). Recent, a participat la o vizită în Bulgaria, alături de Dmitrii Constantinov, unde s-au întâlnit cu liderul partidului Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (minoritatea turcă, acuzați de mai multe ori de corupere electorală).

Cursa ex-Bașcanilor și factorul geopolitic

Ca și în scrutinele electorale anterioare, fie vorba de cele pentru funcția de ales în cadrul Adunării Populare sau de Guvernator (Bașcan) al Unității teritorial-administrative Găgăuzia, majoritatea candidaților și-au exprimat anterior poziția pro-rusă și cel puțin ostilă față de Uniunea Europeană.

Excepție fiind candidatul Dumitru Croitor, care nu a făcut anterior careva declarații cu caracter geopolitic sau cel puțin așa gen de declarații nu se regăsesc în mass-media.

În aceași ordine de idei, lipsa unui candidat cu viziuni pro-europene sau cel puțin care să nu fie contra integrării europene, scoate în evidență câteva probleme majore:

1. Impactul puternic al propagandei Federației Ruse în regiune cât și al dezinformării, alimentată constant de către reprezentanții formațiunilor politice de la Chișinău cu viziuni de stânga;
2. Coloana a 5-a și acțiunile subversive realizate continuu de către unii reprezentanți ai institutelor culturale cât și a unor ONG-uri cu finanțare externă;
3. Lipsa interesului elitelor police de la Chișinău asupra treburilor reale din UTAG și implicarea lor doar în perioada electorală;
4. Ineficiența campaniilor de informare privind situația reală a economiei regiunii și a impactului suportului financiar acordat de către statele Uniunii Europene (România, Germania, Bulgaria, Franța, Cehia, Slovacia, Polonia, etc), Guvernul SUA, GIZ, Misiunea OSCE în Republica Moldova, PNUD Moldova, UNICEF și USAID.

Totodată, această campanie ne mai redă un semnal de alarmă – curs Ex-bașcanilor sau a ex-candidaților la acestă funcție..

Chiar de este prea devreme de vorbit despre acest lucru și cursa electorală propriu-zisă va începe la 1 aprilie 2023, anticipăm o criză acută de politicieni noi pe arena politică locală de la Comrat, cea ce ne demonstrează o dezamăgire profundă a locuitorilor din autonomie față de cei care au gestionat trebuirle interne a UTAG timp de 28 de ani.

Ori, migrația a afectat mai tare Unitatea teritoral-administrativă Găgăuzia (UTAG), în comparație cu celelate unități-teritoral administrative din Republica Moldova.

Concluzia finală o vom putea face după finisarea campaniei pre-electorale de la Comrat. Pănă atunci, doar presupunem.

Autor: Marin BODRUG, licențiat în științe politice (politolog)
Unghenean, fondator și administrator al portalului NEWS.UNGHENI.ORG

Dacă vă place ceea ce publicăm, susțineți-ne și deveniți patron pe PATREON
Totodată, ne puteți urmări și pe Telegram, YouTube, Instagram și TikTok.
Dar, nu uitați și de un like pe paginile de facebook NEWS.UNGHENI.ORG.