Începând cu anul 2006, Republica Moldova devenit stat cu acces direct la Marea Neagră și a obținut posibilitatea de comerț liber prin intermediul cailor comerciale maritime.

Acest lucru se datorează construcției și darea în exploatare a Portului Liber Internațional Giurgiulești.

Din păcate, din motiv că teritoriul Complexului Portuar Giurgiulești este mic ca suprafață, numărul navelor ce pot acosta la terminale sau chei pentru încărcare sau descărcare mărfuri este extrem de limitat.

Giurgiulești Nord – primul port internațional de pe Prut

Urmare, pentru sporirea potențialului economic și maritim al Republicii Moldova, venim cu un concept năstrușnic despre construcția unui nou complex portuar pe râul Prut, în aval de satul Giurgiulești, care ar permite creșterea accesului pentru un număr mai mare de vase maritime cât și pentru creșterea volumului de mărfuri transbordate pe căile maritime și fluviale.

Conceptul, denumit „ Portul Giurgiulești Nord – primul port internațional de pe Prut”, este elaborat de ungheneanul Marin BODRUG, fondator și administrator al NEWS.UNGHENI.ORG și este propus pentru examinare tuturor autorităților și grupurilor interesate de dezvoltarea acestui domeniu.

Despre porturile din Republica Moldova

În prezent, pe teritoriul Republica Moldova există trei porturi fluviale, un port maritim și 3 debarcaderi care asigură transportul cetățenilor și al mărfurilor pe ambele maluri ale Nistrului.

Din cele trei porturi fluviale, Ungheni, Râbnița și Varnița / Tighina, doar portul fluvial Ungheni este funcțional și asigură buna funcționare a Portului liber internațional Giurgiulești.

Despre Complexul Portuar Giurgiulești

Complexul Portuar Giurgiulești este situat pe sectorul maritim a fluviului Dunărea și pe râul Prut. Este compus din  Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) și Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești (PPMG).

Complexul portuar poate primi nave maritime pescajul cărora permite trecerea Canalului Sulina, totodată și nave de navigație interioară.

Complexul portuar Giurgiulești cuprinde:

Portul Internațional Liber Giurgiulești, operat de ÎCS „Danube Logistics” SRL și compus din:

• Terminalul de Produse Petroliere;
• Terminalul de Containere și Mărfuri Generale;
• Terminalul de Mărfuri în Vrac;
• Terminalul de Uleiuri Vegetale;
• Terminale de Produse Cerealiere (Trans Cargo — Prut și Trans-Oil — Dunărea);
• Terminalul Feroviar cu Ecartament Combinat;
• Terminalul RORO (în construcție).

Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat „Portul Fluvial Ungheni”

Despre Portul Fluvial Ungheni

Portul Fluvial Ungheni este amplasat pe râul Prut, în partea de nord a municipiului Ungheni și în imediata apropiere a locului unde urmează să fie construit noul pod rutier peste râul Prut, parte a Autostrăzii Ungheni – Iași – Târgu Mureș:

„În anul 2016, Ministerului Economiei și Infrastructurii propunea transmiterea, cu titlu gratuit un teren de 61 de hectare ale fondului silvic din regiunea satului Giurgiulești în gestiunea intreprinderii de stat „Portul Fluvial Ungheni” pentru proiectul de construcție a unui nou port la vărsarea Prutului în Dunăre, adică în imediata apropiere de Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG).La moment, nu se cunoaște nimic despre acesată inițiativă

În 2014, Portul Fluvial Ungheni avea în gestiune patru barje care transportă marfa pe râul Prut, prin Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Dea lungul anilor, Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” a efectuat lucrări de extragere a substanţelor minerale utile (nisipalb) din bazinul râului Prut, care ulterior erau comercializat ca material de contrucție pe piața internă a Republicii Moldova.

Tot în 2014, Portul fluvial Ungheni a investit aproximativ 800 de mii de lei pentru a curăța albia râului Prut pe o lungime de 70 de kilometri, între Cahul și Cantemir, iar în 2015 navigația comercială urma să ajungă până la Ungheni.

Din păcate, situația a rămas neschimbată și în 2024.

În prezent, întreprinderea de stat „Portul Fluvial Ungheni” are ca genuri de activitate transportul pe căi navigabile, maritim și de cabotaj. Aceasta gestionează și activitatea Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, a debarcaderelor pe r. Nistru – Onițcani și Sănătăuca, pe r. Prut – deb. Semeni.

Activitatea de bază a întreprinderii se desfășoară în Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, port cu o infrastructură dezvoltată, cu acces la sectorul maritim al Dunării, având ieșire la Marea Neagră prin Canalul Sulina (RO) și prin canalul Bîstroe (UA).

CONCEPT: Giurgiulești Nord – primul port internațional de pe Prut

În prezent, capacitatea de acostare a navelor, încărcarea și descărcarea mărfurilor în Complexul Portuar Giurgiulești este limitată.

În primul rând – din motive tehnice și logistice:

• adâncimea disponibilă a apei la gura de vărsare a râului Prut în Dunăre este de până la 7 metri
• descărcare/încărcare simultană a doar 3 tipuri de produse petroliere
• doar opt rezervoare petroliere cu o capacitate totală de depozitare de 63 600 metri cubi
• capacitate de depozitare a uleilor vegetale limitată – 6 000 tone metrice
• capacitatea de încărcare a uleilor vegetale limitată – de până la 250 tone metrice/oră
• capacitatea totală de depozitare de 50 000 tone metrice de cereale
• viteză limitată de încărcare a cerealelor de până la 200 tone metrice/oră
• spaţiu de depozitare deschis limitat – 20 000 metri pătraţi
• o singură macara portuară mobilă Sennebogen

În al doilea rând – din motive de proprietate:

În aceeași ordine de idei, în prezent,  Portul Internațional Liber de la Giurgiulești, parte a Complexului Portuar Giurgiulești, aparține Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Totodată, Guvernul Republicii Moldova deține în proprietate Portul de Stat, parte a Complexului Portuar Giurgiulești iar sigurul port fluvial activ din Republica Moldova – Portul Fluvial Ungheni, operator care gestionează activitatea Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești.

Despre conceptul „Portul Giurgiulești Nord”

Pentru sporirea potențialului economic și maritim al Republicii Moldova, venim cu un concept năstrușnic despre construcția unui nou complex portuar pe râul Prut, în aval de satul Giurgiulești, care ar permite creșterea accesului pentru un număr mai mare de vase maritime cât și pentru creșterea volumului de mărfuri transbordate pe căile maritime și fluviale.

Conceptul, denumit „ Portul Giurgiulești Nord – primul port internațional de pe Prut”, este elaborat de ungheneanul Marin BODRUG, fondator și administrator al NEWS.UNGHENI.ORG și este propus pentru examinare tuturor autorităților și grupurilor interesate de dezvoltarea acestui domeniu.

Descrirerea conceptului „Portul Giurgiulești Nord”

Amplasare Geografică și Descrierea succinntă a proiectului

Proiectul conceptului „Portului Giurgiulești Nord” presupune „extinderea spre Est a râului Prut” prin construcția unui canal navigabil la nord de satul Giurgiulești, în segmentul amplasat între Râpa din nordul satului Giurgiulești și satul Câșlița-Prut.

Canalul navigabil, cu o lățime de 50 – 70 metri și o adâncime de minim 7 metri, ar trece pe sub traseul național R34 Cahul – Giurgiulești pe direcția traseului M3 Chișinău – Giurgiulești pe o distanță de cca 2 – 2.5 km în interiorul Republicii Moldova.

Ulterior, la o distanță de cca 2 – 2.5 km de râul Prut, canalul navigabil s-ar ramifica în 2-3 canale, cu adâncime similară de minim 7 metri și cu lărgirea suprafeței oglinzii apei, crescând lățimea celor 2-3 canale de până la 100 de metri.

Odată construit acest canal și ramificarea lui în 2-3 brațe, ar permite începutul construcției unui complex portuar – Portul Giurgiulești Nord.

În cadrul Complexului portuar „Portul Giurgiulești Nord” ar urma să fie amenjate mai multe tipuri de terminale, chei și spații pentru parcarea navelor / barjelor pentru transportul de mărfuri, inclusiv a unor cluburi de yachting.

Amplasarea Complexului portuar „Portul Giurgiulești Nord” în imediata apropiere a traseului național M3 Chișinău – Giurgiulești cât și a ex-Aeroportului Cahul, ar permite potențialilor investituri construcția a mai multor uzine și fabrici specializate în preluacrarea materiei prime și exportul a produselor cu valoare adaugată.

Totodată, suprafața terenurilor agricole disponibile în imediata apropiere, permite construcția de noi instalații care ar spori capacitatea și viteza de încărcare / descărcare, depozitare de tip închis și deschis

Acces la nodurile rutiere a Complexului portuar „Portului Giurgiulești Nord”

La o distanţă relativ mică de viitorul Portul Giurgiulești Nord se află câteva aeroporturi internaţionale active cât și în costrucție:

• Existența ex-Aeroportului Cahul și reprofilarea lui în Aeroport Cargo – cca 50 km
• Viitorul Aeroport Galați – Brăila – cca 30 km
• Aeroportul Internațional Chișinău – 230 km
• Aeroportul Internațional Iași – 230 km
• Aeroportul Internațional București – 250 km
• Aeroportul Internțional Odesa – 290 km

Acces direct la două magistrale rutiere strategice din Republica Moldova:

• Traseul național M3 Chișinău – Cimișlia – Giurgiulești
• Traseul E87 Reni – Ismail – Sarata – Odesa
• Drumul național DN22B Galați – Brăila și acces spre Constanța prin Podul peste Dunăre de la Brăila
• Acces direct la Autostrada Cernăuți – Ungheni – Constanța (aflată la nivel de concept)

Acces direct la conexiunile feroviare de tip european și CSI prin intermediul a trei căi feroviare:

• linia feroviară cu ecartament CSI Griurgiulești – Cahul – Cantemir
• linia feroviară cu ecartament EU Giurgiulești – Galați – conexiune București, Constanța, vestul UE
• linia feroviară cu ecartament CSI Giurgiulești – Basarabeasca – conexiune Chișinău, Ungheni, și Odesa

Riscuri:

Examinarea și inițierea discuțiilor pe marginea conceptului Complexului portuar „ Portul Giurgiulești Nord” presupune din start, mai multe riscuri:

• Riscuri birocratice – amendarea a zece de acte normative și elaborarea unui întreg pachet de acte pentru inițierea implementării proiectului;
• Riscuri economie – randamentul inițial scăzut al proiectului raportat la volumul de investiții necesar în prima etapă, numărul mare de terenuri ce urmează a fi naționalizate și suma necesară pentru achiziționarea acestor terenuri de la proprietarii fizici;
• Risc de securitate – existența unui potențial conflict înghețat la horaul Republicii Moldova (Războiul de agresiune rus din Ucraina);
• Risc de mediu – toate activitățile ce vizează râul Prut sunt reglementare în comun de către Chișinău și București și urmare, ar putea exista necesitatea unor negocieri intense referitor la impactul asupra mediului a unui complex de asemenea anvergură;
• Risc politic – instabilitate politică la nivel de APC și lipsa unor poziții comune asupra acestui proiect.

Dacă vă place ceea ce publicăm, susțineți-ne și deveniți patron pe PATREON
Totodată, ne puteți urmări și pe Telegram, YouTube, Instagram și TikTok.
Dar, nu uitați și de un like pe pagina de facebook NEWS.UNGHENI.ORG.